Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală acea „stare de bine în care individul își poate defini propriile abilități, poate face față factorilor de stres în condiții normale de viață, poate fi productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității din care face parte”. O persoană sănătoasă, din punct de vedere mintal, prezintă un sentiment general de bunăstare, este capabilă să facă față mai ușor provocărilor sau tensiunilor zilnice si poate crea ușor relații cu alte persoane.
Anxietatea
Anxietatea este, de fapt, o stare de tensiune psihică care se manifestă prin neliniște, iritabilitate, frică puternică însoțite, în majoritatea cazurilor, de lipsă de încredere în propria persoană și în capacitatea de a asuma riscuri.
Anxietatea poate genera dureri de cap, senzații de greață și de sufocare, amețeală, transpirații ale palmelor, impresia de amorțeală a membrelor superioare. Ea poate fi resimțită în anumite situații caracteristice, iar persoanele afectate au mari dificultăți de concentrare în sarcinile zilnice pe care de cele mai multe ori le amână, lucru care generează efecte negative asupra performanței lor la locul de muncă.
Anxietatea poate duce și la un tip de fobie socială, aceea caracterizată prin teama de a vorbi în public. Multe persoane refuză să se expună astfel, pretinzând că nu sunt capabile să țină un discurs în fața clienților sau a colegilor pentru că se bâlbâie sau ca să evite orice posibilă evaluare negativă ori din teama de eșec. Frica de a primi feedback negativ sau o sancționare îi împiedică pe toți cei care suferă de anxietate să asume această problemă și în fața superiorilor.

Depresia
Niveluri crescute de anxietate, mai ales atunci când gestionezi situații stresante sau când te gândești la problemele de la birou, deși ai terminat de mult programul de lucru, sentimente de plictiseală și lipsă de satisfacție față de locul de muncă. Energie scăzută și lipsă de motivație pentru a face lucruri care uneori se pot manifesta ca randament scăzut în sarcini.
Sentimente persistente sau prelungite de tristețe pierderea interesului față de sarcinile de la locul de muncă, în special îndatoririle care anterior erau interesante și împlinitoare. Sentimente de lipsă de speranță, neputință, lipsă de valoare sau vinovăție copleșitoare. Incapacitatea de concentrare și dificultăți la asimilarea informațiilor noi Greșeli frecvente în sarcinile zilnice de lucru. Creștere sau scădere inexplicabilă a greutății sau apetitului. Simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, oboseală, probleme de digestie incapacitatea de a lua decizii. Iritabilitate, furie crescută și toleranță slabă la frustrare. Tulburări de somn.